Frumusețea
Premiul I la Concursul de Creație literară, Secțiunea „Poezie”, categoria de vârstă: liceeni
Întunericul e doar absența luminii dar nu
e în sine ceva
Uscatul e doar absența mării dar nu
e în sine ceva
Paharul gol e doar absența vinului dar nu
e în sine ceva
Ce există printre așchiile recoltei mai tare decât
coarnele router-ului parcă respiră a ceva
Ceva e ce vrem de la Tatăl fără să ne pese ce vrea El
Ceva sunt clopotele care trezesc pe nevrednici
Ceva sunt pomelnicele pomenite în trafic
Rugăciunea dintre coaste
lovitura fără mănușă
precum ceasul fără baterie vrea să fie ceva
și țăranul vrea să fie cineva
Sunt ceva doar când mă uit la A3
când închid televizorul nu mai exist
deci nu sunt în sine ceva
Ceva sunt adevărurile uitate în cufărul cu bătături
Ceva sunt glumele proaste care adapă fântânile
Ceva sunt cănile cu ultimele guri de apă
Nimicul nu este în sine ceva nu este nici totul
E frumusețea uitării de sine.
se rup și te spală
ca săpunul cel mai curat
evaporă transpirația
spre împărăția cerurilor
