Marele chimist s-a născut în 1839 la Brașov. La Viena a studiat la Institutul Politehnic, iar apoi a studiat arhitectura la Academia de Arte Frumoase din München. A urmat o carieră de savant recunoscut pe plan internațional în chimie.

Nicolae Teclu a fost pentru o perioadă președinte al Comitetului Central de la Viena pentru organizarea Serbării de la Putna, alături de Petru Pitei, casier, și de Mihai Eminescu, secretar. El a fost cel care a achitat suma de 1468 de florini și 61 cruceri atelierului vienez care a confecționat urna de argint depusă pe mormântul Sfântului Ștefan cel Mare în 15 august 1871.

Pentru prima oară, junii români de la toate academiile și universitățile române și streine au decis a se întruni la o comună serbare românească pe pământul cel clasic al Bucovinei.

Acolo, între zidurile mănăstirii de la Putna, zac de trei secole și mai bine sacrele oseminte ale unui erou român, care cu brațul său puternic a fost cel mai mare apărător al românismului în Orient și al civilizațiunii creștine în secolul al XV-lea. El a înfrânt incursiunile barbare, nu numai spre gloria și fericirea națiunii române, ci și spre binele Europei întregi.

Ștefan cel Mare este acel brav și mormântul lui e locul sfânt la care voiesc să alerge fiii „mamei noastre văduvite”, ca să depună în numele ei tributul de recunoștință și pietate ce de mult îi datorește; la mormântul lui Ștefan, fiii națiunei române își vor pleca genunchii și vor săruta fierbinte țărâna străbună – „de al său curaj, virtute-și vor aduce aminte și ei patriotismul de acolo îl vor învăța” – cum exclamă poetul filoromân [Andrei Mureșanu].

Apelul semnat de Nicolae Teclu – președinte,
Petru Pitei – casier,
Mihai Eminescu – secretar,
Viena, martie 1870