Andrei-Marius Pitic

Andrei-Marius Pitic / Serbare Putna 150

Andrei-Marius Pitic

22 ani, Iași, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”

În 1871, studenții de atunci au simțit că este și de datoria lor să organizeze Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni, care a avut un rol important în drumul spre unirea românilor. Ce consideri că este chemată să facă generația studenților de azi?

Generația studenților de astăzi trebuie să restabilească acea stare de unitate a românilor, și nu doar din punct de vedere economic și social, cât mai ales din punct de vedere al aportului pe care românii noștri harnici și încărcați de-o credință strămoșească autentică îl pot oferi statului. Cine este statul, dacă nu noi? Dincolo de granițele fizice, geografice, măsurabile, este nevoie de o identificare a elementelor infinit superioare cu care se identifică românul, acele lucruri care ne determină să ne mândrim cu această titulatură. Această apropiere de aceste valori ne poate îndepărta de pseudovalorile oferite de către alte culturi, care se îndepărtează de cele mai multe ori de firescul lucrurilor.

 

Care crezi că sunt primii trei pași pe care poporul nostru ar trebui să-i facă pentru a fi mai unit și pentru a-și (re)construi țara în care orice român și-ar dori să trăiască?

Păi, un prim pas ar fi să ne ocupăm tocmai de această situație a unirii românilor. Dacă e să ne referim la situația diasporei, un prim pas ar fi motivarea românilor de a lucra și viețui în spațiul românesc, iar această motivație presupune întărirea cetățeanului, nu doar din punct de vedere material, cât mai ales moral.

Pe de altă parte, unirea românilor se poate realiza prin întoarcerea către valorile sale inițiale, înrădăcinate de strămoșii noștri, căci prin credință se poate aduna laolaltă poporul dreptslăvitor spre a aduce prinos de rugăciune și mulțumire Domnului Dumnezeu. Pământurile noastre sunt înveșmântate de sutele de mănăstiri; aceste mănăstiri, precum și multe alte elemente din patrimoniul național, trezesc conștiința noastră, a apartenenței noastre la o istorie presărată în lupte și nevoințe, la care românii noștri au răspuns prin luptă săgetând pe vrăjmașul, prin rugăciune pentru a ne feri de groaza lui.

Un al treilea pas util este însăși munca asiduă pe care trebuie s-o depunem în vederea creșterii noastre intelectuale, economice, morale. Pentru a putea combate nedreptățile unui sistem abuziv, este nevoie să răspundem prin cuvânt bun, pe care să-l regăsim relevat și-n faptele noastre, pentru a putea fi prilej și exemplu de luptă.

a
Social