Cosmin Țugui

Cosmin Țugui / Serbare Putna 150

Cosmin Țugui

18 ani, Rădăuți, județul Suceava

În 1871, studenții de atunci au simțit că este și de datoria lor să organizeze Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni, care a avut un rol important în drumul spre unirea românilor. Ce consideri că este chemată să facă generația studenților de azi?

Studenții de azi au de îndeplinit o misiune la fel de nobilă precum cea a predecesorilor lor din secolul al XIX-lea. În primul rând, cu toții suntem chemați să cinstim memoria, dar și sacrificiul celor care au făcut posibilă organizarea Primei serbări, desfășurată într-un context internațional diferit, dar marcat, de asemenea, de puternică instabilitate și incertitudine. În vâltoarea celor 150 de ani de la Prima serbare, România este astăzi un punct distinct pe hartă, un stat european independent, indivizibil, care constituie parte componentă a diverselor organisme internaționale de securitate, însă „cheia bolții fără de care întreg edificiul național s-ar prăbuși”, la care studenții vremii năzuiau, trebuie restaurată/reconstruită potrivit noilor tipare. Chiar dacă reconstruirea statului român unitar prin alipirea tuturor teritoriilor românești ar putea părea o misiune imposibilă pentru noi, tinerii de azi, totuși suntem datori să fim demni continuatori, iar acest fapt este posibil prin făurirea unirii „în cuget și simțiri” a tuturor românilor. Prin capacitatea de a ne modela existența în funcție de idealurile absolute trasate și exprimate, noi, studenții și elevii, suntem cei mai în măsură să fim aceia care țin vie și aprinsă flacăra identității culturale comune românești.

 

Care crezi că sunt primii trei pași pe care poporul nostru ar trebui să-i facă pentru a fi mai unit și pentru a-și (re)construi țara în care orice român și-ar dori să trăiască?

În primul rând, poporul român este invitat să își câștige și afirme pe deplin independența de conștiință și identitate, fundamentată pe apelul la istoria sa multimilenară, străbătută de temerarul „geniu al națiunii”, și să nu se alăture irațional, delirant, unei mase amorfe ideologice. Individualitatea și specificul plasează poporul român pe un loc special în cadrul continentului european: singurul popor ortodox de sorginte romanică, neolatină. Fie că ne referim la endonimul de român sau la exonimul vlah, originea latină a poporului nostru a fost permanent afirmată, precum și credința ortodoxă care a însoțit poporul român de-a lungul tuturor etapelor sale de evoluție politico-socială. Această zestre spirituală nu poate fi pur și simplu lăsată în urmă, dacă aspirăm cu toții să conturăm un viitor armonios.

În al doilea rând, elementul național și afirmarea acestuia în mod firesc nu ar trebui să constituie un prilej de clivaj social, după cum binele comun ar trebui să constituie țelul comun al oricărei tabere cristalizate în societate. Prezentul nu are nevoie de reacții radicale, revanșarde, ci suferă mai degrabă din cauza lipsei respectului, respectiv înțelegerii reciproce.

În al treilea rând, toți, însă mai ales politicul, trebuie să conștientizeze semnificația valorilor democratice și să guverneze, după cum spunea Alexis de Tocqueville, pe baza „legii legilor” – principiul suveranității poporului, ce domnește peste clasa politică. Funcția ocupată de un politician nu trebuie asimilată unui job, ci unei demnități (publice), iar cel mai important pas spre dobândirea acestei demnități, pe care orice persoană ar trebui să-l facă, este tocmai acela de a da dovadă de calitatea omonimă.

a
Social