În 1871, studenții de atunci au simțit că este și de datoria lor să organizeze Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni, care a avut un rol important în drumul spre unirea românilor. Ce consideri că este chemată să facă generația studenților de azi?

În plan istoric, să stimuleze procesele de creație în rândul tinerilor români de pretutindeni și să promoveze către societate și decidenți acele politici publice axate pe dezvoltare economică și formarea de caractere, cu obiectivul de a sprijini România într-o direcție sănătoasă moral pe plan intern și înspre statutul de lider regional pe plan extern, ca putere agro-science și software. În plan anistoric, să sprijine reziliența națională și la nivel regional, prin spiritualitate și educație solidă în fața deviațiilor motivate ideologic.

Care crezi că sunt primii trei pași pe care poporul nostru ar trebui să-i facă pentru a fi mai unit și pentru a-și (re)construi țara în care orice român și-ar dori să trăiască?

1. Dezvoltarea unei societăți civile înduhovnicite – de exemplu constituirea celui mai performant thank thank de politici publice creștin-democrate din Europa de Est, care să furnizeze mediului guvernamental materiale legislative, politici publice inovative, studii și propuneri de proiecte care să influențeze atât dezbaterile din spațiul public, cât mai ales decidenții politici în direcția bună.

2. Formarea de lideri din rândul noilor generații de tineri în cadrul unor programe de pregătire axate pe construirea de caractere și performanță, pornind din gimnaziu, apoi continuând la liceu și facultate, până la membrii partidelor politice, profesioniști și voluntari. Motivația participării să se regăsească în nevoia de profesionalizare, alăturarea la un demers prestigios, extinderea rețelei de contacte.

3. Sprijinirea organizării și solidarizării mediului de afaceri în direcția dezvoltării economice naționale prin mijloace multiple.