În 1871, studenții de atunci au simțit că este și de datoria lor să organizeze Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni, care a avut un rol important în drumul spre unirea românilor. Ce consideri că este chemată să facă generația studenților de azi?

Tinerii trebuie să încerce să-și găsească talanții, chemarea. Observ atât de mulți oameni care nu mai muncesc cu bucurie. Toată lumea vrea să fugă de responsabilitate, de luptă. Tânărul ar trebui să fie chemat la cultură, la o minte limpede și deschisă. Să citească, să se documenteze, să știe când să tacă și când să vorbească, să știe foarte bine despre ce e vorba în domeniul în care va profesa. Trebuie dorință și deschidere către dezvoltare.

Care crezi că sunt primii trei pași pe care poporul nostru ar trebui să-i facă pentru a fi mai unit și pentru a-și (re)construi țara în care orice român și-ar dori să trăiască?

Omul trebuie să aibă curaj să zică că e prost. Să tacă când nu știe, sau nu e sigur și să se documenteze.

Omul trebuie să meargă și la biserică. Și nu doar să meargă, dar să înțeleagă ce înseamnă într-adevăr iubirea hristică. Ce înseamnă să ierți, să iubești, să te jertfești.

Omul trebuie să-și regăsească ambiția. Să nu mai trândăvească și să înceapă să creeze, să construiască, în orice domeniu ar fi.