Cuvinte către tineri

Numărul XIV/2021 al revistei Cuvinte către tineri editată de Mănăstirea Putna cuprinde numeroase articole dedicate aniversării a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni.

Dintre acestea menționăm: „Doamne de seamă ale Serbării din 1871”, „Conștientizare, asumare, acțiune” de Sebastian Burduja, „Vouă, tinerilor…” de Elena Kuji Buteică și Alexandru Cosmin Buteică, „Continuitatea unui ideal. 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni” de Teodora Stanciu și Adrian Alui Gheorghe, „Despre citit (text recomandat minorilor)” de Alex Ștefănescu, „Eminescu – poetul mitizat încă din timpul vieții” de Lucia Cifor și „Limba română – factor de identitate și unitate pentru români” de Alexandrina Cernov.

Serbarea de la Putna și Marea Unire

Serbarea de la Putna, din august 1871, a fost scânteia care a aprins torțele Marii Uniri. Descifrând istoria ulterioară a românilor și a României, privind cu detașarea și luciditatea unui veac și jumătate de la acele evenimente, putem avea astăzi dimensiunea visului, a speranței, a disperării chiar a ceea ce au însemnat cele două momente ale acelei acțiuni colective, „Serbarea de la Putna” și „Congresul studențimii române”, care i-a urmat. Ambele evenimente au fost consecința unui complex de factori, dar și a unei dorințe de secole, amânată, dar niciodată uitată. (Adrian Alui Gheorghe)

Putna lui Ștefan cel Mare

Eminescu, Slavici, A.D. Xenopol, Ciprian Porumbescu și alți tineri de la 1871 aveau deja o gândire matură la vârsta abia ieșită din majorat. Atașați de țara lor, de conaționali, de istoria, credința și cultura românilor, ei înțelegeau unde găsesc centrul de greutate al unui întreg popor. Putna lui Ștefan cel Mare transmitea un sentiment de soliditate, de încredere în oamenii mari ai trecutului. Aici rămânea eternă memoria urmei glorioase, a păstrării demnității naționale. Aici, zidurile mănăstirii vorbeau despre strălucirea vremii lui Ștefan și despre simbolul credinței unificatoare. Aici se întâmpla trezirea conștiinței de sine a românilor. (Teodora Stanciu)

Vouă, tinerilor…

Sunteți cea mai sigură și importantă sursă de oxigen a României de mâine. Trăiți pe măsura misiunii voastre și faceți ca fiecare faptă a voastră să conteze. Acționați împreună. În acest fel veți atinge fericirea, fericirea binelui făcut vouă și semenilor voștri. Găsiți-vă visul pentru România și faceți din împlinirea lui scopul vostru! Astfel vă veți găsi și înfăptui menirea. (Elena Kuji Buteică, Alexandru Cosmin Buteică)

Ștefan cel Mare, mântuitorul neamului

Români din toate meleagurile au sosit la Putna, începând cu dimineața zilei de 14 august 1871, unde au găsit o atmosferă plăcută. Drumul spre mănăstire era împodobit cu cetini de brad și lampioane de către membrii Comitetului de organizare, iar de la jumătatea lui, oaspeții puteau să admire arcul de triumf, pe al cărui frontispiciu erau gravate cuvintele: „Memoriei lui Ștefan cel Mare, mântuitorul neamului”. (Emanuel Buta)